Codependența – Iluzia Iubirii
- de Silvia Vasile
- 16.08.2022
Codependența se referă la un construct psihologic care implică o relație nesănătoasă, pe care oamenii o au cu cei apropiați. Inițial, termenul „codependent” descria persoanele care se află în relație cu o persoană dependentă. Înțelegerile moderne ale codependenței fac referire acum la o dependență specifică de o anumită relație, caracterizată printr-o preocupare și o dependență extremă, atât emoțională cât și socială, fizică, față de o altă persoană.
Implicațiile relației de codependență
O persoană codependentă ajunge să se dedice relației până în punctul în care își construiește propria identitate în jurul relației și persoanei respective, ca mai apoi să își asume un rol de sacrificiu de sine în cadrul acelei relații.
Codependența implică:
- sacrificarea nevoilor personale pentru a încerca satisfacerea nevoilor celuilalt
- asumarea excesivă a responsabilității în relație, persoana codependentă nu mai este deloc atentă la propriile nevoi sau dorințe
- concentrarea extremă pe tot ceea ce se petrece în afara propriei persoane – propriile gânduri și acțiuni ajung să graviteze în jurul celorlalți
Această dinamică nesănătoasă din relație nu se limitează doar la relațiile romantice ci, și, la relațiile cu membrii familiei sau în cadrul relațiilor de prietenie.
Codependența poate avea consecințe atât pentru persoana codependentă, cât și pentru persoana iubită. Relația are potențialul de a deveni unilaterală sau distructivă.
De cele mai multe ori, persoana codependentă:
- se simte iritată, frustrată sau chiar stresată atunci când își neglijează propriile nevoi și prioritizează nevoile partenerului
- ajunge să tolereze diferite abuzuri din partea partenerului, precum abuzul fizic, sexual sau emoțional.
- atunci când relația eșuează, persoana codependentă se confruntă cu scăderea stimei de sine, deoarece identitatea sa este legată de cea a partenerului și de relație în sine
Pe de altă parte, partenerul aflat într-o relație cu o persoană codependentă nu caută ajutor pentru probleme care apar în relație. În cadrul unei astfel de relații, cel mai adesea, apar probleme legate de abuzul de substanțe, dependența de jocuri de noroc sau tulburări de alimentație.
Deoarece persoanele codependente se agață practic de partenerii lor, acestea au cel mai adesea, dificultăți în menținerea unor relații sănătoase și satisfăcătoare pe termen lung.
Diferența între dependență și codependență
Atunci când vorbim despre o relație de codependență, este important să facem distincția între aceasta și o relație de dependență.
O relație de dependență dintre două persoane este de obicei considerată sănătoasă, deoarece în toate relațiile apare la un moment dat un anumit nivel de dependență între parteneri.
Într-o relație de dependență:
- rolurile sunt egale și atât sprijinul, cât și dependența dintre parteneri sunt de tipul a da și a primi, fiecare oferă și fiecare primește ceva în schimb.
- ambii parteneri consideră relația ca fiind prioritară dar în același timp, își fac timp pentru hobby-urile lor
- ambii parteneri își exprimă propriile nevoi și dorințe în relație cu celălalt, fiind uniți de respectul reciproc, iubire și valorile comune pe care le împărtășesc
În relațiile de codependență aceste aspecte sunt distorsionate.
În relațiile de codependență:
- partenerul codependent nu are alte interese, valori sau hobby-uri în afara relației, considerând propriile nevoi ca fiind neimportante
- acesta se simte valoros doar atunci când face sacrificii pentru celălalt, de obicei acestea fiind duse la extrem
- codependentul trăiește o stare perpetuă de abandon și nu își poate concepe realitatea fără ca partenerul de cuplu să facă parte din ea
Când și cum se dezvoltă acest tip de comportament?
De obicei, codependența își are originile în copilărie.
Copilul cu emoții ignorate sau pedepsite
În cele mai multe cazuri, codependentul provine dintr-o familie în cadrul căreia emoțiile sale au fost ignorate sau pedepsite în mica copilărie. Această neglijare emoțională poate conduce la o stimă de sine scăzută a copilului, iar acesta poate crește cu credința adânc înrădăcinată că nevoile sale nu sunt importante, că el nu merită.
Copilul care îndeplinește sarcini care nu i se cuvin
Pe de altă parte, copilul poate crește într-o familie în care este nevoit să îndeplinească sarcini care îi depășesc capacitatea de dezvoltare. Acest lucru se întâmplă în special în familiile în care un părinte lipsește, sau se află în incapacitatea de a-și îndeplini rolul. În situațiile extreme, se presupune că este de datoria copilului să aibă grijă de propriul părinte. Astfel, treptat, copilul devine atât de concentrat asupra sarcinilor de acasă încât ajunge să își ignore propriile nevoi. Ajunge în punctul în care asociază rolul de îngrijire cu sentimente precum stabilitate și control.
În copilărie, comportamentele codependente pot fi necesare pentru supraviețuire. La vârsta adultă însă, acestea nu mai sunt la fel de adaptative. De fapt, codependența poate împiedica persoana în cauză să dezvolte relații cu adevărat stabile.
Copilul aflat în relații abuzive
Codependența se poate dezvolta în urma unor relații abuzive din copilărie. Abuzul emoțional îl poate face pe individ să se simtă lipsit de importanță, ca și cum acesta nu ar conta deloc. Comportamentele codependente se pot dezvolta ca o modalitate de contracarare a acestor sentimente – de exemplu, un individ poate încerca să obțină recunoștință prin satisfacerea nevoilor celorlalți, chiar dacă acest lucru aduce cu sine costuri enorme. Salvarea celorlalți îl face pe codependent să se simtă important și puternic. În relațiile abuzive, codependentul se poate simți responsabil pentru abuzator. Dacă abuzatorul are o problemă de sănătate netratată, codependentul poate încerca să „îl vindece” cu ajutorul grijii extreme pe care i-o poartă în permanență.
Copilul crescut de părinți codependenți
Un aspect demn de menționat este reprezentat de impactul pe care îl au părinții codependenți asupra copiilor lor. Părinții codependenți adesea încearcă să își trăiască viața indirect prin intermediul copiilor lor.
Pe de altă parte, atunci când părinții iau toate deciziile pentru copii lor și le planifică viața în avans, aceștia din urmă învață să își ignore propriile nevoi și cresc cu convingerea că nevoile lor nu sunt importante, ci nevoile celorlalți primează întotdeauna. De asemenea, acești copii învață să tânjească după aprobarea celorlalți, în detrimentul propriilor nevoi. Un copil crescut de părinți codependenți poate ajunge la rândul său codependent și poate să nu aibă încredere în sine sau să se lupte pentru propriile nevoi la vârsta adultă.
Acești copii, deveniți adulți, vor căuta acele relații în care celălalt deține puterea. Fără ajutor, acest ciclu a codependenței poate continua și se poate transmite din generație în generație.
Deși codependența nu reprezintă un diagnostic în sine, aceasta poate interfera cu bunăstarea unei persoane. Persoanele codependente au mai multe șanse să prezinte o stimă de sine scăzută, dar și puternice sentimente de rușine, inadecvare.
De-a lungul timpului, în anumite studii, au fost identificate relații puternice între: codependență, depresie, anxietate, tulburare de personalitate dependentă și tulburări alimentare. De asemenea, codependența reprezintă un factor de risc pentru dependența de substanțe, care de cele mai multe ori se dezvoltă ca o modalitate de evitare a emoțiilor.
Caracteristici comune ale codependenței
Stimă de sine scăzută – codependența poate aduce cu sine sentimente de lipsă de valoare, rușine și inutilitate. Un codependent are credința că nu merită să fie fericit. Dacă o persoană nu se valorizează pe sine, poate ajunge să facă anumite sacrificii pentru ceilalți, pentru a se simți valorizată de către ceilalți. Sentimentul că “cineva are nevoie de mine” îi aduce codependentului gratificarea necesară, chiar dacă persoana pentru care a făcut anumite sacrificii nu îi arată nici un strop de recunoștință.
Limite slabe sau inexistente – persoanele codependente se simt adesea responsabile pentru fericirea celorlalți. Acestea pot avea dificultăți reale în a spune nu, sau în a-și pune propriile nevoi pe primul plan. Pot ajunge până într-acolo încât să își ascundă propriile gânduri și sentimente pentru a evita să îi rănească pe ceilalți.
Nevoia de a-i salva pe ceilalți – persoanele codependente simt de cele mai multe ori că este de datoria lor să îi protejeze pe cei dragi. Astfel de comportamente îi pot împiedica pe cei din jur să devină independenți sau să învețe din propriile greșeli.
Negarea de sine – un codependent prioritizează adesea bunăstarea celorlalți în detrimentul propriei bunăstări. El poate ajunge până într-acolo încât să nege nevoia de relaxare, odihnă, suport emoțional și îngrijire de sine. Se poate simți vinovat sau anxios atunci când își pune propriile nevoi pe primul plan.
Perfecționismul – persoanele codependente proiectează adesea o imagine de încredere în sine și competență. Este obișnuit pentru aceste persoane să își asume mai multe responsabilități decât pot duce. Atunci când greșesc sau sunt criticate, pot deveni nesigure sau anxioase.
Pattern-ul de control – persoanele codependente au convingerea puternică că ceilalți sunt incapabili să aibă grijă de ei și încearcă să îi convingă pe ceilalți ce să gândească, să facă sau să simtă, iar atunci când ceilalți le refuză ajutorul sau le resping sfaturile, apar resentimentele. De asemenea, oferă sfaturi și îndrumări nesolicitate. Ajung să ofere cadouri și să facă favoruri celor pe care doresc să îi impresioneze și, în cazuri extreme, folosesc sexul pentru a obține aprobare și acceptare. Totodată, nu pot intra într-o relație cu cineva dacă nu simt că celălalt are nevoie de ele.
Evitarea – un codependent va evita comportamentele și acțiunile care determină respingere, rușine sau furia celorlalți față de el dar și intimitatea emoțională, fizică sau sexuală, deoarece evită să se simtă vulnerabil. Nu de puține ori, un codependent va comunica indirect și evaziv, deoarece are convingerea că manifestările emoționale sunt un semn de slăbiciune.
Codependența - notă de final
Codependența poate fi dificil de identificat dar și de înțeles, iar recunoașterea acesteia este cu atât mai dificilă, mai ales atunci când vine vorba despre propria persoană. Deși codependența este toxică în orice relație, fie că vorbim despre relația de cuplu, relațiile dintre membrii familiei sau despre relația părinte-copil, vestea bună este că aceasta poate fi gestionată și depășită. Ca un prim pas, poți încerca să afli stilul tău de atașament prin chestionarul Stiluri de Atașament de pe blog și personal îți voi trimite interpretarea răspunsurilor.
Dacă dorești să afli mai multe despre acest concept și cum să gestionezi codependența, te invit să faci o programare pentru a afla mai multe despre tine și, despre cum poți dezvolta relații sănătoase și echilibrate într-o ședință de psihoterapie individuală pentru adulți.
