
Codependența – Iluzia Iubirii (Partea 1)
Codependența se referă la un construct psihologic care implică o relație nesănătoasă, pe care oamenii o au cu cei apropiați. Inițial, termenul „codependent” descria persoanele care se află în relație cu o persoană dependentă. Înțelegerile moderne ale codependenței fac referire acum la o dependență specifică de o anumită relație, caracterizată printr-o preocupare și o dependență extremă, atât emoțională cât și socială, fizică, față de o altă persoană.
Codependența mai este cunoscută și sub denumirea de dependență de relație și are loc atunci când o persoană crede că este de datoria sa să salveze o altă persoană.

O persoană codependentă ajunge să se dedice acelei relații, până în punctul în care își construiește propria identitate în jurul relației și persoanei respective, ca mai apoi să își asume un rol de sacrificiu de sine în cadrul acestei relații. Codependența implică sacrificarea nevoilor personale pentru a încerca satisfacerea nevoilor celuilalt. Persoana codependentă ajunge să își asume responsabilități excesive în relație și nu mai este deloc atentă la propriile nevoi sau dorințe. O persoană codependentă se concentrează extrem pe tot ceea ce se petrece în afara propriei persoane. Propriile gânduri și acțiuni ajung să graviteze în jurul celorlalți. Această dinamică nesănătoasă din relație nu se limitează doar la relațiile romantice ci, și, la relațiile cu membrii familiei sau în cadrul relațiilor de prietenie.
Codependența poate avea consecințe atât pentru persoana codependentă, cât și pentru persoana iubită. Relația are potențialul de a deveni unilaterală sau distructivă. De cele mai multe ori, persoana codependentă se simte iritată, frustrată sau chiar stresată atunci când își neglijează propriile nevoi și prioritizează nevoile partenerului.
De asemenea, ajunge să tolereze diferite abuzuri din partea partenerului, precum abuzul fizic, sexual sau emoțional. Atunci când relația eșuează, persoana codependentă se confruntă cu scăderea stimei de sine, deoarece identitatea sa este legată de cea a partenerului și de relație în sine. Pe de altă parte, partenerul aflat într-o relație cu o persoană codependentă nu caută ajutor pentru probleme care apar în relație. În cadrul unei astfel de relații, cel mai adesea apar probleme legate de abuzul de substanțe, dependența de jocuri de noroc sau tulburări de alimentație. Deoarece persoanele codependente se agață practic de partenerii lor, acestea au cel mai adesea, dificultăți în menținerea unor relații sănătoase și satisfăcătoare pe termen lung. Codependența nu se încadrează în criteriile de diagnostic, pentru niciuna dintre tulburările din Manualul de Diagnostic și Statistică al Tulburărilor Mintale (DSM), însă cu toate acestea, ea poate provoca o suferință marcantă, iar persoana codependentă poate ajunge să dezvolte diverse probleme și tulburări afective, emoționale, printre care pot fi amintite: anxietatea sau depresia.
Atunci când vorbim despre o relație de codependență, este important să facem distincția între aceasta și o relație de dependență. O relație de dependență dintre două persoane este de obicei considerată sănătoasă, deoarece în toate relațiile apare la un moment dat un anumit nivel de dependență între parteneri. Într-o relație de dependență, rolurile sunt egale și atât sprijinul cât și dependența dintre parteneri sunt de tipul a da și a primi, fiecare oferă și fiecare primește ceva în schimb. Pe de altă parte, în relațiile de codependență aceste aspecte sunt distorsionate. Într-o relație de dependență, ambii parteneri consideră relația ca fiind prioritară dar în același timp, își fac timp pentru hobby-urile lor. Totodată, ambii parteneri își exprimă propriile nevoi și dorințe în relație cu celălalt, fiind uniți de respectul reciproc, iubire și valorile comune pe care le împărtășesc. În schimb, în relațiile de codependență, partenerul codependent nu are alte interese, valori sau hobby-uri în afara relației, considerând propriile nevoi ca fiind neimportante. Acesta se simte valoros doar atunci când face sacrificii pentru celălalt, de obicei acestea fiind duse la extrem. De asemenea, codependentul trăiește o stare perpetuă de abandon și nu își poate concepe realitatea fără ca partenerul de cuplu să facă parte din ea.
De obicei, codependența își are originile în copilărie. În cele mai multe cazuri, codependentul provine dintr-o familie în cadrul căreia emoțiile sale au fost ignorate sau pedepsite în mica copilărie. Această neglijare emoțională poate conduce la o stimă de sine scăzută a copilului, iar acesta poate crește cu credința adânc înrădăcinată că nevoile sale nu sunt importante, că el nu merită, că nu este demn de satisfacerea propriilor nevoi. De cele mai multe ori, unul dintre părinți nu își îndeplinește corespunzător rolul în familie și în relație cu copilul. Pe de altă parte, copilul poate crește într-o familie în care este nevoit să îndeplinească sarcini care îi depășesc capacitatea de dezvoltare. Acest lucru se întâmplă în special în familiile în care un părinte lipsește, sau se află în incapacitatea de a-și îndeplini rolul. În situațiile extreme, se presupune că este de datoria copilului să aibă grijă de propriul părinte. Astfel, treptat, copilul devine atât de concentrat asupra sarcinilor de acasă încât ajunge să își ignore propriile nevoi. Ajunge în punctul în care asociază rolul de îngrijire cu sentimente precum stabilitate și control. În copilărie, comportamentele codependente pot fi necesare pentru supraviețuire. La vârsta adultă însă, acestea nu mai sunt la fel de adaptative. De fapt, codependența poate împiedica persoana în cauză să dezvolte relații cu adevărat stabile.